PNL îi pune pe bolnavii de cancer să își plătească tratamentul

Publicat: 08 Februarie 2016

spitalul-judetean-argesDeputații liberali Alina Gorghiu, Eugen Nicolăescu, Lucia Varga, Horia Cristian au depus la Parlament un proiect de lege privind activitatea de prevenție în sănătate, care prevede că românii care refuză să participe la programele de prevenție pot fi obligați

să suporte, parțial sau total, costurile tratamentelor bolilor. După reacţiile critice din presă la adresa proiectului, Alina Gorghiu a postat duminică, pe pagina sa de facebook un scurt comentariu în care precizează că legea prevenției este bună, iar iar toate prevederile ei sunt eminamente pozitive pentru cetățeni. Mai mult, aceasta a catalogat criticile drept "elucubrații".
Totodată, sâmbătă, Eugen Nicolăescu, un al inițiator al propunerii, a trimis un comunicat în care precizează că de fapt "proiectul de lege pentru prevenţia în sănătate solicită ca şi cetăţenii să înveţe să fie responsabili faţă de sănătatea lor", iar aceştia sunt "avertizaţi că dacă se vor îmbolnăvi pentru că nu au participat la programe de prevenţie vor suporta parţial sau total costurile tratamentelor". Concret, proiectul prespune ca un bolnav de cancer care a refuzat în scris programele de prevenţie să fie nevoit să îşi plătească singur tratamentele, chiar dacă boala sa a avansat.
Parlamentarii PNL au depus o iniţiativă care prevede introducerea unui program naţional de prevenţie în sănătate, finanţat cu 600 milioane euro anual, românii care refuză să participe la acest program riscând să suporte ulterior costurile tratamentelor, inclusiv cei bolnavi de cancer.
Potrivit propunerii legislative, semnată de 128 de parlamentari, majoritatea de la PNL, printre care şi copreşedintele Alina Gorghiu, autorităţile ar urma să elaboreze un Program Naţional de Prevenţie multianual, finanţat cu nu mai puţin de 10% din sumele alocate din sumele alocate sistemului naţional de sănătate. În acest scop ar urma să fie înfiinţată Agenţia Naţională de Prevenţie în Sănătate, aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii, agenţie care se va ocupa de întocmirea programului şi de aplicarea lui.

Proiectul stabileşte că toţi cetăţenii români au dreptul de a beneficia de programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie, indiferent de calitatea lor de asigurat. Beneficiarii programelor care contribuie activ la menţinerea sănătăţii lor pot beneficia de stimulente financiare din partea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, stimulente ce vor fi transferate într-un cont personal de economii. Persoanele care doresc să beneficieze de aceste stimulente financiare trebuie să îndeplinească două condiţii: să prezinte o stare bună de sănătate sau, după caz, să demonstreze că respectă întocmai recomandările medicului şi să demonstreze practicarea activă a unui sport, prin participarea la competiţii sportive.
Iniţiatorii precizează că beneficiarii pot refuza participarea la programele, măsurile şi acţiunile de prevenţie. "Altfel spus, (poate - n.r.) să refuze vaccinarea sau participarea la programele de diagnostic precoce, dar, totodată, prin contractul-cadru se poate impune asiguraţilor să suporte parţial sau total costurile tratamentelor bolilor care ar fi putut fi prevenite. Astfel, asiguraţii pot să suporte costurile unor tratamente care altfel ar fi fost în totalitate gratuite. De exemplu, o pacienta cu cancer mamar depistat în stadiul 3 care a refuzat participarea la programele de depistare prin mamografie poate fi obligată să suporte o contribuţie la costurile curative în cuantum de 10% sau 20%, dar fără a depăşi anumite limite care se stabilesc prin contractul-cadru sau un pacient cu hipertensiune arterială care a refuzat să se prezinte la controlul medical, solicitat de medic, poate fi obligat să suporte nu doar 50% din costul tratamentului, ci 50% din toate costurile de diagnostic şi tratament, inclusiv concediile de boală determinate. Intenţia noastră este aceea de a crea iniţial un mecanism de bonificaţii care să fie coroborat, în prima etapă, cu acţiuni susţinute de informare a beneficiarilor despre măsurile de prevenţie. Într-o etapă ulterioară, probabil într-un termen rezonabil de 5 ani, să fie implementate şi aplicate măsurile penalizatoare", se arată în expunerea de motive.
Programele de prevenţie vor fi finanţate din bugetul de stat şi nu din banii asiguraţilor, a mai precizat deputatul PNL, adăugând că 10% din totalul fondurilor de sănătate dintr-un an pentru acţiunile de prevenţie înseamnă peste 600 de milioane de euro.

Share
Joomla SEF URLs by Artio

Curs valutar